Проект Закона о внесении изменений в Закон Республики Молдова «О Прокуратуре» № 3/2016 вносится Главой (Башканом) Гагаузии (Гагауз Ери) в качестве законодательной инициативы в соответствии с положениями ст.ст.2, 14 ч.ч.(1), (4), 21, 25 Закона Республики Молдова «Об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз Ери)» № 344-XIII от 23.12.1994 г.; ст. 23 ч. (1), ч. (2) п.п.с), f) Закона Республики Молдова «о нормативных актах» № 100 от 22.12.2017 г.; ст.ст. 58, 66, 88 Уложения Гагаузии (Гагауз Ери).

Законопроект направлен на обеспечение полномочий Гагаузии, вытекающих из Закона Республики Молдова «Об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз Ери)» № 344 от 23.12.1994 г.

Основные задачи законопроекта:

• Приведение внутреннего законодательства в соответствие с действующим, в том числе и с международным;

• Исключение положений законодательного акта, вступивших в противоречие с положениями законодательного акта, имеющего ту же или большую юридическую силу;

• Согласование с существующей правовой базой.

• Повышение социального статуса прокурора.

В соответствие со статьей 2 Закона Республики Молдова «Об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз Ери)» № 344-XIII от 23.12.1994 г., управление в Гагаузии осуществляется на основе Конституции Республики Молдова, настоящего закона и других законов Республики Молдова (с исключениями, предусмотренными настоящим законом), не противоречащих им Уложения Гагаузии и нормативных актов Народного Собрания (Халк Топлушу) Гагаузии.

В соответствие со статьей 21 Закона Республики Молдова «Об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз Ери)»:

1. (1)Прокуратура Гагаузии осуществляет свою деятельность в соответствии с Законом о Прокуратуре Республики Молдова с исключениями, предусмотренными настоящим законом.
2. (2)Прокурор Гагаузии назначается Генеральным прокурором Республики Молдова по представлению Народного Собрания и является по должности членом коллегии Генеральной прокуратуры Республики Молдова.
3. (3)Нижестоящие прокуроры Гагаузии назначаются Генеральным прокурором Республики Молдова по представлению Прокурора Гагаузии, согласованному с Народным Собранием.

Аналогичные положения закона закреплены и в ст. 88 Уложения Гагаузии № 28-XXX/I, принятого 05.06.1998 года.

В тоже время, принятый 25 февраля 2016 года Парламентом Молдовы Закон «О Прокуратуре» (с последующими изменениями), не учитывает положений, вытекающих из выше указанного закона «Об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз Ери)», и фактически противоречит им.

В соответствии со ст. 3 Закона Республики Молдова «О законодательных актах» № 780-XV от 27.12.2001 года (действующего на момент принятия Закона Республики Молдова «О Прокуратуре» № 3 от 25.02.2016 года), законодательный акт должен соответствовать конституционным положениям и согласовываться с существующей правовой базой, системой кодификации и унификации законодательства.

При разработке, принятии и применении законодательных актов должны соблюдаться следующие принципы:

а) целесообразности, согласованности, последовательности и соотносимости конкурирующих норм;

b) преемственности, стабильности и предсказуемости норм права;

с) транспарентности, гласности и доступности.

В соответствии с частями (1-2) статьи 5 Закона Республики Молдова «О законодательных актах», обязательным условием законодательного акта, является защита прав, свобод, законных интересов граждан, равенство и социальная справедливость, а также совместимость с законодательством Сообщества являются обязательными условиями любого законодательного акта.

Законодательные акты должны отвечать следующим условиям:

а) соответствовать основным принципам законотворчества, предусмотренным статьей 4…

В соответствии с частями (1-2) статьи 37 Закона Республики Молдова «О законодательных актах», необходимость признания утратившим силу является технико-юридической процедурой упразднения, посредством которой отменяются положения законодательных актов, не соответствующие сохранению равновесия между общественными потребностями и законодательными нормами.

Признание утратившим силу осуществляется:

a) для исключения положений законодательного акта, вступивших в противоречие с положениями законодательного акта, имеющего туже или бóльшую юридическую силу;

b) для исключения возможного параллелизма в законодательстве;

c) для устранения разночтений и неясностей;

d) для освобождения законодательства от устаревших норм.

Также, в соответствии со ст.3 действующего Закона Республики Молдова «о нормативных актах» № 100 от 22.12.2017 г., при разработке нормативного акта должны соблюдаться принципы:

а) конституционности;

b) соблюдения основных прав и свобод;

с) законности и соотносимости конкурирующих норм;

d) целесообразности, согласованности, последовательности, стабильности и предсказуемости правовых норм;

е) обеспечения прозрачности, публичности и доступности;

f) соблюдения иерархической соподчинённости нормативных актов.

Нормативный акт должен соответствовать положениям Конституции Республики Молдова, международных договоров, одной из сторон которых является Республика Молдова, общепризнанным принципам и нормам международного права, а также законодательству Европейского Союза.

Нормативный акт должен органично вписываться в действующую нормативную базу. С этой целью:

а) проект нормативного акта должен соотноситься с положениями нормативных актов высшего или того же уровня, с которыми он связан;

b) проект нормативного акта, подготовленный на основе нормативного акта высшего уровня, не может выходить за пределы компетенции, установленной данным актом, и не может противоречить его цели, принципам и положениям.

Является очевидным, что при принятии Закона Республики Молдова «О Прокуратуре» № 3 от 25.02.2016 года (с последующими изменениями), не были приняты во внимание положения ст.ст. 2 и 21 действующего Закона Республики Молдова «Об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз Ери)» № 344-XIII от 23.12.1994 года. В тоже время частью (2) статьи 27 Закона Республики Молдова «Об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз Ери)», регламентировано, что изменения и дополнения в настоящий закон вносятся тремя пятыми избранных депутатов Парламента Республики Молдова. В отличие от других Органических законов, которые принимаются большинством голосов избранных депутатов.

Принимаемые ранее Парламентом Республики Молдова Законы о Прокуратуре (как в 2003 году, так и в 2008 году), повторяли процедуру назначения прокурора Гагаузии, регламентированную в ст.21 Закона Республики Молдова «Об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз Ери)», дабы избежать противоречий с этим законом и соответственно претензии со стороны властей АТО Гагаузия о попытке урезать закреплённые полномочия. Однако, как было указано выше, при принятии Закона Республики Молдова «О Прокуратуре» № 3 от 25.02.2016 года», указные нормы не были учтены и нарушены.

Предложенные изменения и дополнения в части временного исполнения обязанностей прокурора АТО Гагаузия, назначения заместителей прокурора АТО Гагаузия и главных территориальных прокуроров, исключают возможность назначения Генеральным прокурором, на указанные должности лиц, не входящих в структуру прокуратуры АТО Гагаузия, без согласования с Народным Собранием.

Более того, принятие представленного законопроекта, гармонизирует и приведёт в соответствие единую структуру территориальной прокуратуры на всей территории Республики Молдова. Поскольку, в настоящее время, прокурор АТО Гагаузии фактически приравнен к районному прокурору, а прокуратурами районов: Комрат, Чадыр-Лунга и Вулканешты, в отличие от других районов руководят начальники отделов. Таким образом, если привести пример, с прокуратурой: Леова, Бессарабки, Тараклии и др., ими руководят Главные прокуроры, в то время как районными прокуратурами: Комрат, Чадыр-Лунга и Вулканешты, руководят начальники отделов, являющимися заместителями Главного прокурора.  

В соответствии со ст. 25 Закона Республики Молдова «Об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз Ери)», Республика Молдова является гарантом полной и безусловной реализации полномочий Гагаузии, определённых настоящим законом.

Отдельно следует напомнить и о Постановлении Парламента Республики Молдова №206 от 20.11.2015 года, принятого по рекомендации Верховного комиссара ОБСЕ по национальным меньшинствам и Совета Европы, а также положения Европейской Хартии местного самоуправления, которым была создана рабочая группа по обеспечению в рамках конституционных норм функциональности автономного территориального образования Гагаузия и положений законодательства Республики Молдова об особом статусе АТО Гагаузия.

В соответствии с п.4 указанного постановления, задачами указанной рабочей группы являются:

1) налаживание постоянного диалога между Парламентом Республики Молдова и Народным Собранием Гагаузии для обеспечения в рамках конституционных норм функциональности АТО Гагаузия и положений законодательства Республики Молдова;

2) анализ соответствия положений Закона об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз-Ери) № 344-XIII от 23 декабря 1994 года положениям Конституции Республики Молдова и внесение предложений о поправках, которые исключили бы возможные противоречия;

3) разработка плана действий по обеспечению функциональности особого статуса АТО Гагаузия и законодательства Республики Молдова в соответствии с положениями Конституции и Законом об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз-Ери) № 344-XIII от 23 декабря 1994 года;

4) совершенствование национального законодательства об особом статусе АТО Гагаузия и разграничение полномочий центральных органов и органов автономии путем анализа национального законодательства и законодательства автономии и подготовки проектов их изменения и дополнения;

5) выработка рекомендаций по улучшению взаимодействия между центральными властями и АТО Гагаузия в соответствии с положительными европейскими практиками;

6) создание постоянного механизма консультаций для предупреждения и разрешения возможных затруднений в отношениях между центральными властями и АТО Гагаузия.

Однако, в нарушение достигнутых договоренностей и Постановления Парламента РМ №206 от 20.11.2015 года, Закон «О Прокуратуре» № 3 от 25.02.2016 года (с последующим изменениями), в части касающейся полномочий автономии, не был согласован не только с властями автономии, но и с рабочей группой, что и привело в конечном итоге к игнорированию действующего Закона РМ «Об особом правовом статусе Гагаузии (Гагауз Ери)» и противоречию в законодательстве.

В пункте 17   Мнения по праву Венецианской комиссии (принятого на 50-ом Пленуме, Венеция, 8-9 марта 2002) об изменениях и дополнениях к Конституции Республики Молдова, в частности касающийся статуса Гагаузии, отражено, что Гагаузия имеет своего собственного прокурора и свои собственные департаменты юстиции, безопасности и внутренних дел, руководители которых назначаются и освобождаются от своих должностей их национальными руководителями по предложению Народного Собрания или Башкана с согласия Народного Собрания.

Articolul 10¹. Procuratura UTA Găgăuzia

lipsa

Articolul 12. Ierarhia administrativă în Procuratură

(1) Procurorul General şi adjuncţii acestuia, conform competenţelor stabilite, sînt conducători ai Procuraturii. Şefii subdiviziunilor Procuraturii Generale organizează şi coordonează activitatea subdiviziunilor pe care le conduc conform competenţelor stabilite. Procurorul-şef al procuraturii specializate sau al celei teritoriale organizează şi coordonează activitatea procuraturii pe care o conduce.

Articolul 20. Condiţii pentru a candida la funcţiile de procuror şi procuror-şef              

(5) La funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia poate candida persoana care întruneşte condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru funcţia de procuror, şi care:

(6) La funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia poate candida procurorul care întruneşte condiţiile prevăzute la alin.(4) şi cunoaşte limba găgăuză.

Articolul 25. Numirea în funcţie a procurorilor                  

(3) Candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este propus de către Adunarea Populară a Găgăuziei cu cel puţin 3 luni înainte de intervenirea vacanţei funcţiei sau, în cazul în care aceasta intervine înainte de expirarea mandatului, în termen de 2 luni de la intervenirea vacanţei.

(4) Mandatul de procuror-şef al procuraturii, cel de adjunct al procurorului-şef al procuraturii, cel de procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale şi cel de adjunct al procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale este de 5 ani. Aflarea în aceeaşi funcţie a acestora nu poate depăşi 2 mandate consecutive. La încheierea mandatului, persoanei i se propune numirea, fără concurs, în una din funcţiile vacante de procuror, cu excepţia funcţiei de procuror-şef. 

Articolul 26. Procedura de selecţie a candidatului la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia

(1) Candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este selectat de Adunarea Populară a Găgăuziei în baza condiţiilor şi criteriilor stabilite de prezenta lege şi regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. Candidatul se selectează în urma unui concurs public organizat şi desfăşurat în conformitate cu procedura stabilită de legea locală adoptată de Adunarea Populară.

(2) La aprecierea participanţilor la concursul pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, Adunarea Populară aplică punctaj în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

(3) Adunarea Populară propune candidatura selectată Consiliului Superior al Procurorilor pentru verificare.

(4) În baza materialelor prezentate de Adunarea Populară, Consiliul Superior al Procurorilor, în termen de o lună, verifică respectarea procedurii şi corespunderea candidatului condiţiilor şi criteriilor prevăzute de prezenta lege şi regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor şi propune Procurorului General numirea sa în funcţie.

(5) În cazul în care identifică încălcări în procedura de selecţie a candidatului sau acesta nu corespunde unor condiţii sau criterii, Consiliul Superior al Procurorilor va respinge motivat candidatura propusă de Adunarea Populară.

(6) Adunarea Populară poate propune în mod repetat aceeaşi candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. În cazul în care constată în mod repetat încălcări de procedură sau necorespunderea candidatului unor condiţii ori criterii, Consiliul Superior al Procurorilor va respinge motivat candidatura. Aceeaşi candidatură respinsă a doua oară din cauza necorespunderii unor condiţii sau criterii nu mai poate fi propusă la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, urmînd a fi organizat un nou concurs.

Articolul 26¹. Procedura numirii în funcţia de adjuncţilor Procurorului Găgăuziei

lipsa

Articolul 39. Sancţiunile disciplinare

(6) ¹ lipsa

Articolul 55. Suspendarea puterilor

(2)¹ lipsa

Articolul 69. Componenţa Consiliului Superior al Procurorilor

(1) Consiliul Superior al Procurorilor este constituit din 12 membri.

(2) Din Consiliul Superior al Procurorilor fac parte de drept preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (inclusiv interimar), ministrul justiţiei (inclusiv interimar) şi Avocatul Poporului.

Articolul 10¹. Procuratura UTA Găgăuzia.

(1) Procuratura UTA Găgăuzia este condusă de Procurorul General şi adjuncţii săi conform competenţelor stabilite, are statut de persoană juridică, dispune de cont trezorerial şi ştampilă cu Stema de stat. Sediul Procuraturii Generale este în municipiul Comrat».

(2) Procuratura UTA Găgăuzia este un sistem unic сentralizat ale subdiviziunilor

teritoriale, care сuprinde:

а) Secția Centrală (sediul mun. Comrat);

b) Secția Comrat (sediul mun. Comrat);

с) Secția Ceadîr-Lungа (sediul mun. Ceadîr-Lungа);

d) Secția Vulcănești (sediul or. Vulcănești).

(3) Secțiile teritoriale (Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești) procuraturile UTA Găgăuziei sunt conduse de șefi-procurori, numite în funcție prin Ordinul Procurorului General la prezentarea Procurorului Găgăuziei coordonat cu Comitetul Executiv în baza procedurilor instituite prin prezenta lege privind procedura de   preselecție și numire a candidatului la funcția de Procurorul Găgăuziei.

Articolul 12. Ierarhia administrativă în Procuratură

(1) Procurorul General şi adjuncţii acestuia, conform competenţelor stabilite, sînt conducători ai Procuraturii. Şefii subdiviziunilor Procuraturii Generale organizează şi coordonează activitatea subdiviziunilor pe care le conduc conform competenţelor stabilite. «Procurorul Găgăuziei și adjuncții săi, conform competenței stabilite, sunt șefii Procuraturii UTA Găgăuziaei. Procurorul-şef al procuraturii specializate sau al celei teritoriale organizează şi coordonează activitatea procuraturii pe care o conduce.

Articolul 20. Condiţii pentru a candida la funcţiile de procuror şi procuror-şef și Procuror al Găgăuziei

(5) La funcţia de Procurorul Găgăuziei poate candida persoana care întruneşte condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru funcţia de procuror, şi care:

(6) La funcţia de adjunct al Procurorului Găgăuziei poate candida procurorul care întruneşte condiţiile prevăzute la alin. (4) şi cunoaşte limba găgăuză.

Articolul 25. Numirea în funcţie a procurorilor                        

(3) Candidatul la funcţia de Procurorul Găgăuziei este propus de către Adunarea Populară a Găgăuziei cu cel puţin 3 luni înainte de intervenirea vacanţei funcţiei sau, în cazul în care aceasta intervine înainte de expirarea mandatului, în termen de 2 luni de la intervenirea vacanţei.  

(4) Mandatul de procuror-şef al procuraturii, cel de adjunct al procurorului-şef al procuraturii, procurorulul Găgăuziei, adjunct al Procurorului Găgăuziei, cel de procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale şi cel de adjunct al procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale este de 5 ani. Aflarea în aceeaşi funcţie a acestora nu poate depăşi 2 mandate consecutive. La încheierea mandatului, persoanei i se propune numirea, fără concurs, în una din funcţiile vacante de procuror, cu excepţia funcţiei de procuror-şef.

Articolul 26. Procedura de selecţie şi numire

candidatului la funcţia de Procuror al UTA Găgăuzia

(1) Selecția unui candidat pentru funcția de procuror al Găgăuziei se realizează de către Adunarea Populară a Găgăuziei în condițiile și criteriile stabilite prin prezenta Lege, pe baza rezultatelor unui concurs deschis organizat și desfășurat în conformitate cu prevederile procedurii stabilite prin legea locală adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei.

(2) La evaluarea participanților la concursul pentru funcția de procuror al Găgăuziei, Adunarea Populară aplică, de regulă, un sistem de puncte în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliul Suprem al Procurorilor.

(3) Adunarea Populară propune candidatura selectată Procurorului General, pentru coordonare la Consiliul Superior al Procurorilor şi numire în funcţie.

(4)     Consiliul Superior al Procurorilor în baza materialelor prezentate de Adunarea Populară, în termen nu mai mult de 30 de zile, verifică respectarea procedurii şi corespunderea candidatului condiţiilor şi criteriilor prevăzute de prezenta lege şi adoptă hotărârea cu privire la candidatura propusă.

(5) Ordinul privind numirea candidaturii propuse la funcţia de Procuror al Găgăuziei semnează de Procurorul General în termen de cinci zile lucrătoare din data emiterii hotărârii de Consiliul Superior al Procurorilor.

(6)   Consiliul Superior al Procurorilor şi Procurorul General sunt în drept să respingă motivat candidatura propusă de Adunarea Populară, numai dacă identifică încălcări în procedura de selecţie a candidatului sau acesta nu corespunde unor criterii, stabilite prin art. 20 alin. (5) din prezenta lege, precum şi în cazul dacă candidatul nu corespunde funcţiei de procuror.

(7)   Adunarea Populară a Găgăuziei, în cazul respingerii candidaturii propuse de către Procurorul General şi Consiliul Superior al Procurorilor în termen de nu mai mult de douăzeci de zile calendaristice, la sesiunea specială, examinează temeinicia motivelor de respingere, şi poate propune în mod repetat aceeaşi candidatură cu votul a 2/3 din deputaţi. Aceasta propunere este obligatorie pentru Procurorul General şi Consiliul Superior al Procurorilor. La propunerea repetată a aceiaţi candidaturi Procurorul General în termen de cinci zile lucrătoare emite ordinul privind numirea în funcţie candidatului la funcția de Procuror al Găgăuziei cu notificarea Consiliul Superior al Procurorilor».

(8)   După numirea sa în funcţie, procurorul Găgăuziei, la sesiunea specială a adunării Populare, depune următorul jurămînt:

«Jur să respect cu stricteţe Constituţia, legile Republicii Moldova, Regulamentul Gagauz Yeri, drepturile şi libertăţile omului şi să îndeplinesc conştiincios obligaţiile ce îmi revin».

(9) În lipsa Procurorului Găgăuziei, atribuţile lui (obligaţiile) exercită adjunctul lui nemijlocit, iar în lipsa ultimului unul din procurorii principali Procuraturii UTA Găgăuziei, numit prin ordinul Procurorului General la propunerea Procurorului Găgăuziei. Despre numirea persoanei, pentru exercitarea atribuțiilor de interimar pe funcţia vacantă şi despre eliberarea de la exercitarea atribuțiilor de Procuror al Găgăuziei, Procurorul General în termen de trei zile lucrătoare sesizează în formă scrisă Adunarea Populară a Găgăuziei.

(10) Termenul de exercitarea obligaţiilor la funcţia vacantă de Procurorul General al Găgăuziei nu poate depăşi şase luni. Însă aceiași persoană poate fi numită pentru exercitarea atribuţiilor de Procurorul General al Găgăuziei nu mai mult de 2 ori.        

Articolul 26¹. Procedura numirii în funcţia de adjuncţilor Procurorului Găgăuziei.

(1) Adjunctul/ţii Procurorului Găgăuziei sunt numiţi în funcţie fără concurs, prin ordinul Procurorului General, la demersul Procurorului Găgăuziei coordona cu Adunarea Populară şi Consiliul Superior al Procurorilor.

(2) În funcţia de adjunct al Procurorului Găgăuziel poate fi numită persoana care corespunde cerinţilor art. 20 alin. (6) din prezenta Lege, care are o experienţă de cel puţin 5 ani, activează în funcţia de procuror ultimii trei ani şi dispune de o reputaţie pozitivă şi capacităţi organizatorice.

(3) Mandatul adjuncţilor Procurorului Gagauziei se încheie odată cu mandatul Procurorului Gagauziei, care continuei să-şi exercite atribuţiile pînă la numirea noului Procuror al Găgăuziei şi adjunctului nou al Procurorului Găgăuziei. Adjuncţii Procurorului Găgăuziei pot fi iarăşi numiţi în calitate de adjuncţi ai noului Procuror al Găgăuziei, însă vechimea în muncă în aceasta funcţie nu poate depăşi 2 mandate consecutive.

(4) La încheierea mandatului adjuncţii Procurorului Găgăuziei pot continua activitatea sa în oricare funcției de procuror la alegere, numindu-se prin ordinul Procurorului General fără concurs, cu excepţia funcţiei de procuror-şef.

(5) Numirea interimatului funcției vacante a adjunctului Procurorului Găgăuziei, şi eliberarea de interimatul funcției menţionate, se face de Procurorul General numai din numărul de procurori, care fac parte din secţiile centrale sau teritoriale ale Procuraturile UTA Găgăuziei. Termenul de interimat al funcţiei vacante de adjunct al Procurorului Găgăuziei nu poate depăşi şase luni. Însă aceiași persoană poate fi numită interimat al funcţiei de adjunct al Procurorului al Găgăuziei nu mai mult de 2 ori.

Articolul 39. Sancţiunile disciplinare

(6) ¹ Retrogradarea din funcţie de Procuror al Găgăuziei la funcţia inferioară sau eliberarea din funcţia de Procuror al Găgăuziei pe baza hotărîrii de sancţionare se face prin ordinul Procurorului General şi cu acordul prealabil în formă scrisă a Adunării Populare a Găgăuziei.».

Articolul 55. Suspendarea puterilor

     (2)¹ În cazul suspendării atribuțiilor Procurorului Găgăuziei, Procurorul General sesizează Adunarea Populară a Găgăuziei despre acest fapt în termen de trei zile.

Articolul 69. Componenţa Consiliului Superior al Procurorilor

(1) Consiliul Superior al Procurorilor este constituit din 13 membri.

(2) Din Consiliul Superior al Procurorilor fac parte de drept preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (inclusiv interimar), ministrul justiţiei (inclusiv interimar) Procurorul Găgăuziei (inclusiv interimar) şi Avocatul Poporului.

     Proiectul Legii «Privind introducerea modificărilor și completărilor în Republicii Moldova «Cu privire la Procuratură» Nr. 3 din 25.02.2016» se introduce de Guvernatorul (Bașkanul) Găgăuziei (Gagauz Yeri) cu titlu de inițiativă legislativă în conformitate cu prevederile art.art. 2, 14 ali.alin.(1), (4), 21, 25 Legea Republicii Moldova «Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)» nr. 344-XIII din 23.12.1994; art. 23 alin. (1), lit. (2) lit.lit.с), f) Legea Republicii Moldova «Cu privire la actele normative» nr. 100 din 22.12.2017; art.art. 58, 66, 88 Regulamentul (Gagauz Yeri); pct. 17 din Avizul Comisiei de la Veneția (adoptat la Plenul a 50-a, Veneția, 8-9 martie 2002); pct.pct. 52-53 Concluziile Comisiei de la Veneția adoptate la cea de-a 129-a ședință plenară, 10-11 decembrie 2021).

Proiectul de lege este îndreptat spre asigurarea atribuțiilor a Găgăuziei, care reiesă din Legea Republicii Moldova «Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)» nr. 344 din 23.12.1994.

Obiectivele generale ale proiectului:

• Aducerea legislației interne cu legislația în vigoare, inclusiv cu cea internațională;

• Excluderea prevederilor unui act legislativ care contrazice prevederilor actului legislativ, de aceiași putere juridică sau mai mare;

• Concordonarea cu baza legislativă exestemtă.

• Ridicarea statutului social al procurorului.

În conformitate cu prevederile art. 2 Legea Republicii Moldova                   «Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)» nr. 344-XIII din 23.12.1994, Găgăuzia este administrată în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, prezentei legi şi altor legi ale Republicii Moldova (cu excepţiile prevăzute de prezenta lege), Regulamentului Găgăuziei şi actelor normative ale Adunării Populare (Halc Topluşu) a Găgăuziei, care nu vin în contradicţie cu Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova.

În temeiul art. 21 Legea Republicii Moldova «Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)»:

     (1) Procuratura Găgăuziei îşi desfăşoară activitatea în corespundere cu Legea cu privire la Procuratura Republicii Moldova (cu excepţiile prevăzute de prezenta lege).

     (2) Procurorul Găgăuziei este numit de către Procurorul General al Republicii Moldova la propunerea Adunării Populare şi este din oficiu membru al colegiului Procuraturii Generale a Republicii Moldova.

     (3) Procurorii ierarhic inferiori ai Găgăuziei sînt numiţi de către Procurorul General al Republicii Moldova la propunerea Procurorului Găgăuziei cu acordul Adunării Populare.

Prevederi analogice sunt prevăzute și în art. 88 Regulamentul (Gagauz Yeri).

nr. 28-XXX/I, adoptat la 05.06.1998.

Totodată, Legea „Cu privire la Procuratură” (cu modificările ulterioare) adoptată la 25 februarie 2016 de Parlamentul Republicii Moldova nu prevede prevederile. ce reiesă din legea susmenționată „Cu privire la statutul juridic special al Gagauzia (Gagauz Yeri)”, și respectiv contrazice lor.

În conformitate cu art. 3 Legea Republicii Moldova «Privind actele legislative» nr.780-XV din 27.12.2001 (în vigoare la momentul aprobării Legii Republicii Moldova «Cu privire la Procuratură» nr. 3 din 25.02.2016), actul legislativ urmează să corespundă prevederilor constituționale și să fie în concordanță cu baza legislastivă existentă, cu sistemul de codificare și unificare a legislației.

La elaborarea, adoptarea şi aplicarea actului legislativ se respectă principiile:

a) oportunităţii, coerenţei, consecvenţei şi echilibrului între reglementările concurente;

b) consecutivităţii, stabilităţii şi predictabilităţii normelor juridice;

c) transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii.

În conformitate cu art. 5 alin. alin. (1-2) Legea Republicii Moldova «Cu privire la actele normative», condiţiile generale obligatorii ale actului legislativ, apărarea drepturilor, libertăţilor, intereselor legitime ale cetăţenilor, egalitatea şi echitatea socială, precum şi compatibilitatea cu legislaţia comunitară constituie o condiţie obligatorie a oricărui act legislativ.

Actul legislativ trebuie să corespundă următoarelor condiţii:

a) să fie în concordanţă cu principiile de bază ale legiferării, prevăzute la art.4…

În conformitate cu art. 37 alin. alin. (1-2) Legea Republicii Moldova «Cu privire la actele normative», necesitatea de a recunoaşterea faptului că abrogarea este un procedeu tehnico-juridic de suprimare prin care sînt scoase din vigoare prevederile actului legislativ ce nu mai corespund echilibrului dintre cerinţele sociale şi reglementarea legală.

Abrogarea intervine în următoarele cazuri:

a) pentru a omite dispoziţiile dintr-un act legislativ care au intrat în conflict cu dispoziţiile unui alt act legislativ de aceeaşi forţă juridică sau de o forţă juridică superioară;

b) pentru a evita eventualele paralelisme în legislaţie;

c) pentru a înlătura discrepanţele şi neclarităţile;

d) pentru a degreva fondul juridic de normele desuete.

Totodată, conform art. 3 Legii Republicii Moldova în vigoare «Cu privire la actele normative» nr. 100 din 22.12.2017, la elaborarea unui act normativ se respectă următoarele principii:

a) constituţionalitatea;

b) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

c) legalitatea şi echilibrul între reglementările concurente;

d) oportunitatea, coerenţa, consecutivitatea, stabilitatea şi predictibilitatea normelor juridice;

e) asigurarea transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii;

f) respectarea ierarhiei actelor normative.

Actul normativ trebuie să corespundă prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional, precum şi legislaţiei Uniunii Europene.

Actul normativ trebuie să se integreze organic în cadrul normativ în vigoare, scop în care:

a) proiectul actului normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel cu care se află în conexiune;

b) proiectul actului normativ întocmit în temeiul unui act normativ de nivel superior nu poate depăşi limitele competenţei instituite prin actul de nivel superior şi nici nu poate contraveni scopului, principiilor şi dispoziţiilor acestuia.

Este evident că la adoptarea Legii Republicii Moldova «Cu privire la Procuratură» nr. 3 din 25.02.2016 (cu modificările ulterioare), nu au fost luate în consideraţie prevederile art.art. 2 şi 21 din Legea în vigoare a Republicii Moldova «Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)» nr. 344-XIII din 23.12.1994. Totodată alin.(2) art.27 Legii Republicii Moldova «Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)», reglementează că, prezenta lege se modifică şi se completează cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi în Parlamentul Republicii Moldova. Îndeferent de alte legi organice care se adoptă de majorarea voturilor ale deputaţelor aleşi.

Legiile adoptate anterior de Parlamentul Republicii Moldova cu privire la   Procuratură (cât în anul 2003, atât şi în anul 2008), repetau procedura de numire

procurorului al Găgăuziei, reglementată în art.21 Legea Republicii Moldova

«Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)», pentru a aevita

Contrarii cu aceasta lege şi respectiv pretrenţiile din partea condecerii UTA Găgăuziei cu privire la înceracrea de a tăia atribuţiile stabilite. Însă, cum sus a fost menţionat la adoptarea Legii Republicii Moldova «Cu privire la Procuratură» nr. 3 din 25.02.2016», normele menţionate nu au fost prevăzute.

Modificările şi completările în partea interimatului procurorului UTA Găgăiziei, numirea adjunctţilor al procurorului UTA Găgăiziei şi procurorilor-şef al procuraturilor teritoriale, exclude posibilittaea privind numirea persoanelor de către Procurorul General la funcţiile menţionate care nu fac parte din structura procuraturii UTA Găgăuzia făcă coordonare cu Adunarea Populară.

Mai mult, adoptarea proiectului de lege prezentat va armoniza și aduce

în coordonanţă structura unică a procuraturii teritoriale pe întregul teritoriul Republicii Moldova. Întrucât, în prezent, procurorul UTA Găgăuzia este de fapt asimilat cu procurorul raional, iar procuraturile raioanale: Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, spre deosebire de alte raioane, sunt conduse de șefii de secții. Astfel, spre exemplu procuratura Leova, Besarabca, Taraclia şi etc., sunt conduse de procurori-șefi, în timp ce procuraturile raionale: Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești sunt conduse de șefi de secţii, care sunt adjuncți ai procurorului-șef.

Conform art. 25 Legii Republicii Moldova «Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)», Republica Moldova este garantul realizării depline şi necondiţionate a împuternicirilor Găgăuziei, stabilite de prezenta lege.

Suplimentar urmează de menționat și despre Hotărîre nr. 206 din 20.11.2015, privind crearea grupului de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituţionale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia.

În conformitate cu pct.4 hotărîrârii respective, obiectivele grupului de lucru sînt:

1) instituirea dialogului continuu dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Populară a Găgăuziei în vederea asigurării, în cadrul normelor constituţionale, a funcţionalităţii UTA Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova;

2) analiza corespunderii prevederilor Legii nr.344-XIII din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi prezentarea propunerilor privind amendamentele necesare care ar exclude eventualele contradicţii;

3) elaborarea planului de acţiuni pentru asigurarea funcţionalităţii statutului special al UTA Găgăuzia şi a legislaţiei Republicii Moldova în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu Legea nr.344-XIII din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri);

4) consolidarea legislaţiei naţionale în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia şi delimitarea competenţelor organelor centrale şi celor ale autonomiei prin analizarea legislaţiei naţionale şi a celei din autonomie şi formularea proiectelor de modificare şi completare a acestora;

5) formularea recomandărilor pentru îmbunătăţirea cooperării dintre autorităţile centrale şi UTA Găgăuzia în conformitate cu bunele practici europene;

6) crearea unui mecanism permanent de consultări pentru prevenirea şi soluţionarea impedimentelor posibile dintre autorităţile centrale şi UTA Găgăuzia.

Însă, în încălcarea înțelegerilor ajunse și Hotărârea Parlamentului RM nr. 206 din 20.11.2015, Legea «Cu privire la Procuratură» nr. 3 din 25.02.2016 (сu modificările ulterioare), în partea atribuţiilor autonomiei, nu au fost coordonate cu conducerea autonomiei şi cu grupul de lucru, ce în sfîrşit a dus la ingnorarea Legii RM în vigoare «Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)» şi contrazice legislaţiei.

În pct. 17 Opinii în drept a Comisiei de la Veneţia (adoptată la 50-lea Plenum, Veneţia, 8-9 martie 2002) privind modificările şi completările în Constituţia Republicii Moldova, şi anume ce ţine de statutul Găgăuziei, este specificat, că Găgăuzia are propriul său procuror şi propriile sale departamente de justiţie, securitate şi organe interne, şifii cărora se numesc şi se eliberează din funcţie de conducătorii naţionali la propunerea Adunării Populare şi Guvernatorului (Başkanul) cu acordul Adunării Populare.

În punctele 52-53 din Concluziile Comisiei de la Veneția cu privire la modificările din 24 august 2021 la Legea „Cu privire la Procuratură” (adoptată în a 129-a ședință plenară, 10-11 decembrie 2021), privind excluderea Procurorului General al Găgăuziei din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în calitate de membru cu drepturi depline, se precizează clar că unul dintre procurorii aleși în CSP, trebuie să fie din Găgăuzia. În acest sens, Comisia de la Veneția recomandă examenarea chestiunea privind reântoarcerea Procurorului General al Găgăuziei în completul de CSP în calitate de membru cu drepturi depline.